Ai mei părinți (mai mult tata), au hotărât să mergem în weekend să le arătăm prietenilor noștri veniți din Botoșani Transfăgărășanul. (am pus link cu "date tehnice" și alte informații, întrucât acesta este un blog, nu e enciclopedie). Și după o planificare intensă a traseului, vineri seară, am plecat, sâmbătă dimineață la drum.
Traseul a fost cel marcat cu roșu în această poză:
Am parcurs acest traseu de 522km (în realitate e mai lung și mai șerpuit) în 14:15 (mda 14h) (cu toate popasurile pe care le-am făcut). Adică am mers cu o medie de viteză de ~37km/h (regulamentar :D). De fapt această viteză demnă de formula 1 (mă refer la anii '30, nu acum) a fost posibilă datorită unui segment (nu tot) din carosabil care arăta ca după bombardament (și nu cu bombe sexy).
Am vrut să relatez live, așa cum spune și colegul Emil (doar n-avem blog degeaba), dar spre deosebire de el care nu dispune de mijloace tehnice demne de secolul nostru (adică are 2 telefoane mai vechi); yo am întâmpinat o altă problemă. Cu toate că eram "dotat" cu Motorola VE66 (click pentru date tehnice); am observat efectele publicității înșelătoare. În reclame, poți să-ți faci nunta pe vârf de munte și s-o transmiți prin internetul 3G de la vodafone. În realitate, nu ai nici măcar semnal GSM pentru a efectua un apel (să suni pe cineva, mai pe românește). Nu tot drumul, dar majoritatea Transfăgărășanului. Și ca să nu se creadă ca fac antireclamă companiei mai sus menționate, o să precizez că nici concurența nu avea semnal. Așa că dacă vă vine vreo idee de "nuntă ca-n reclame" (poveștile nu mai sunt la modă) stabiliți o dată viitoare situată la cel puțin 3 ani depărtare (sunt optimist). Sau mergeți cu Emil la nunți clasice.
Dată fiind această lipsă de "radiații telefonice" (semnal), am folosit telefonul pe post de aparat foto și cameră video (pentru filmulețe contactați-mă, nu le mai pun aici), și am amânat postarea până azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu