Lectura este singura modalitate prin care poți trăi zeci, sute, mii de vieți. Mi s-a spus și am interiorizat asta încă de când eram un prichindel. Citesc de la 3 ani și acum am 29. Am intrat în zeci de biblioteci, am citit sute de cărți, am trăit la fel de multe vieți. Au fost perioade în viața mea când eram dezamăgită și trăiam cu impresia că oamenii nu citesc, în special tinerii, și gândul acesta mă deprima. Însă nu este așa!
Trebuie să recunosc faptul că am cunoscut în viața mea oameni care n-au citit nici măcar o carte în toată viața lor. Nici măcar una! Și asta e trist, pentru că acei oameni sunt mai săraci, pentru că acei oameni n-au cunoscut niciodată plăcerea pe care o simți când te contopești cu personajele, nu au simțit niciodată emoția alături de personaje, n-au stat cu răsuflarea tăiată până la ultima frază a cărții. Pierderea lor ...
Pe unii dintre ei am încercat sa ii fac să citească, am încercat să le transmit dragostea pentru lectură: le-am descris cele mai frumoase cărți pe care le-am citit, le-am recomandat cărți mai scurte, ba chiar am stat și le-am citit eu. La unii a mers, la alții nu. Până la urmă, nu poți obliga pe cineva să facă ceva ce nu îi place.
„Singurul lucru pe care trebuie să îl cunoști cu precizie este unde se află biblioteca.” (Albert Einstein)
Însă am cunoscut și o grămadă de oameni care citesc! Începând cu mama, care mi-a transmis dragostea pentru literatură, continuând cu profesori care mi-au recomandat cărți interesante și care mi-au orientat lectura în momente în care nu știam încotro sa o apuc cu cititul și sfârșind cu mulți tineri pe care i-am cunoscut mai ales în ultima perioadă și care mi-au dat speranța într-un viitor bun pentru România. Sunt extrem de bucuroasă că există încă foarte mulți tineri care citesc. Și nu tineri de vârsta mea (asta e, încerc să mă consider încă în această categorie, a tinerilor, măcar pană fac 30 de ani), ci copii. În ultimele câteva luni am cunoscut copii de 12 – 17 ani care citesc extrem de mult, care abia așteaptă noile apariții ale editurilor ca să poată savura continuarea seriilor preferate. Și asta nu poate decât să mă bucure. Chiar dacă uneori mă dezamăgește faptul că acum nu se mai citesc capodopere ale literaturii universale și românești, ci cărți cu vampiri sau distopii, până la urmă simplul fapt că ei citesc este un lucru bun.
„Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire.” (Rudyard Kipling).
Ceea ce mă bucură în realitate este faptul că nu există doar copii care nu reușesc să ia nota de trecere la examenul de capacitate și bacalaureat, care consideră că "Sburătorul" a fost scrisă de Ion Has Rădulescu și este un omagiu adus aviatorilor români, sau că Ion trăia în Siliștea-Gumești și că a fost lovit “simbolic” cu sapa. Există copii și tineri care iubesc lectura! Pentru mine, asta înseamnă o speranță pentru România.
Am cerut și părerea despre subiectul „citesc tinerii de azi sau nu” unuia dintre acești tineri care citesc, Georgiana, o fată de 14 ani. Pe Georgiana o cunosc de puțin timp, de pe unul dintre blogurile de cărți pe care le urmăresc, însă entuziasmul ei vis-a-vis de cărți este molipsitor și m-a făcut să o îndrăgesc pentru ceea ce reprezintă pentru generația ei: un prototip al tinerilor silitori, care știu să aprecieze valorile.
Vă redau mai jos răspunsul ei:
„Sunt în clasa a-VIII-a, sunt destul de mică din punctul de vedere al vârstei, dar am o gândire mai deschisă decât un elev de clasa a-XII-a. Vă întrebați care este cauza? Totul se datorează cărților. Pentru ca ele mi-au schimbat modul de gândire. Nu am fost de mică o iubitoare de cărți, chiar deloc. Când auzeam de cărți spuneam „Neinteresant!” sau „Pierzi timpul degeaba citind bazaconii care nici măcar nu există”, însă acum, după aproximativ 2, aproape 3 ani de când am început să citesc intens, am o părere foarte diferită de cea pe care o aveam în trecut cu privire la cărți.
În acel timp, pot spune că eram influențată de alte persoane care spuneau același lucru, și anume că cititul este pierdere de vreme, dar în prezent am o altă părere: cărțile te ajută să vezi lumea cu alți ochi, iar asta este foarte frumos.
Acum, să răspund la întrebare. Da, tinerii din ziua de azi citesc, iar cititul e ceva ce trebuie să faci, e un hobby minunat, nu e ceva obligatoriu, însă este necesar. Doar că mulți sunt influențați de anturaj să creadă că e ceva inutil, irelevant sau că nu e „cool”.
Eu citesc, și pentru mine este ca un drog fiecare carte pe care o deschid. O dată ce citesc primele pagini, nu ma pot opri până nu termin cartea respectivă. Sper să descopere cât mai mulți tineri magia cărților.” (Georgiana)
„Cărțile sunt prieteni reci, dar siguri.” (Victor Hugo)
Deci tinerii citesc! Unii împrumută cărți din biblioteci, alții de la prieteni, însă cei mai mulți cumpără cărți în format tipărit sau citesc cărți online achiziționate din librarie online, de pe site-uri care au mereu oferte pentru cei care iubesc lectura. Trebuie doar să vrei să citești.
Lectura este la îndemâna oricui vrea să o descopere!
Foarte frumos scrisa! Bravo! <3
RăspundețiȘtergereMerci, Foxette! :)
RăspundețiȘtergereFrumos! Sa continui!
RăspundețiȘtergereMultumesc :)
ȘtergereCu o parte a articolului nu-s eu de acord: cea cu bibliotecile. URASC atmosfera de biblioteca. Nu am putut sta niciodata in asa ceva. Cartea se citeste cel mai bine acasa. Altfel, felicitari pt articol. Pentru un neblogger e un articol foarte bun :)
RăspundețiȘtergereEmil, biblioteca e (in principiu) acel loc de unde imprumuti carti pe care apoi le citesti acasa :)) Cel putin eu asa fac. Ca exista si sali unde poti citi, asta e alta poveste.
ȘtergereInca ceva. Nu pot sa cred ca m-ai laudat tu. Ai patit ceva azi. :D
ȘtergereE blogger in devenire. Doar ca e mai timida si scrie rar.
RăspundețiȘtergere