100 minute prin capitală

Chiar dacă în ultimele zile am rămas serios în urmă cu somnul, am zis că asta nu-i un motiv să-mi petrec ziua de sâmbătă între 4 pereți (prea stereotipic) în casă. Așa că am ieșit să dau o tură cu bicicleta, să pun sângele în mișcare, să mai îmi treacă somnul.

Și am luat bicicleta și m-am întâlnit cu amicul Iuli în Herăstrău. Dat fiind că acest parc era foarte aglomerat, am pozat peștii morți (nu, nu erau morți de cald, erau morți de tot) și am plecat să continuăm arsul caloriilor - varianta velo.

N-am înțeles de ce cineva a parcat un tren pe mijlocul intersecției dintre alei așa că am plecat de acolo.

Am trecut apoi prin Parcul Kiseleff (e doar cu un S), care am văzut că se extinsese și pe carosabil, circulația fiind deviata prin alte părți. Interesată ideea, în Ploiești se practică de mult. Doar că aici, pe stradă erau puse niște coșuri de baschet și fiecare om avea câte-o minge și se juca independent. Destul de ciudată imagine.
Neavând și minge de baschet la noi, ne-am continuat croaziera prin capitală pe străduțele cu nume de orașe (Paris, Tirana, Atena), admirând stilul arhitectural și cum sunt lăsate în paragină clădiri foarte frumoase. Am pedalat apoi prin traficul infernal de pe Barbu Văcărescu, unde se circula bară la bară din cauza concertului lu' nea Julio, către Parcul Circului.

Parcul Circului a fost îngrădit o perioadă, acum văd că l-au redeschis publicului. Dar idioții care și-au făcut terasă pentru crâșma lor de 2 lei exact în intrarea în parc, au rămas. Asta din cauză că n-ai voie să intri cu buldozerul în parc. Au mai rămas garduri pe ici colo, dar tot un parc frumos rămâne. Am dat o tură și-am plecat mai departe.

Am mers în Parcul Floreasca. La intrare era amplasat un mare container descoperit în care erau aruncate tot felul de gunoie urât mirositoare. Genul de parfum care te face să regreți că ai nas. După container, în parc, era un club, dar cum nu sunt clubber, puteți să ziceți voi ce club e. Noi am dat o tură și am plecat și de aici.

Pedalând prin Primăverii către Herăstrău, am mai văzut un părculeț. Am vrut să intrăm, dar au sărit niște gardieni binevoitori să ne arate un indicator care ne interzicea accesul cu biciclete. Credeam că se scoseze inepția asta, dar n-aveam niciun chef să mă cert cu organu'. Când am plecat am văzut că era Parcul Bordel Bordei.

La celălat colț al străzii am văzut această bijuterie. Și m-am oprit, am schimbat vreo două vorbe cu fericitul proprietar. Mi-a spus că acesta specie rară are sub cele 2 capote un motor de 2600cmc. Și că bolidul fabricat în '37 acum e ținut doar de impresie artistică la nunți.  Bineînțeles că am făcut poze pentru blog.

Apoi, pentru că deja trecuseră 100minute, cu 10 mai mult decât alocasem inițial acestei activități, m-am întors acasă, la lenevit. Dar am zărit asta. Lăsând la o parte faptul că are numere de înmatriculare civile, e chiar bine camuflată sub acel copac, nu credeți ?