Am ajuns și la proba cu numărul 12 din Superblog 2012. După bijuterii, laptop-uri și alte chestii, a venit vremea pentru ceva cu mai mare aplicabilitate practică, o problemă cotidiană și reală. Echilibrul dintre serviciu si viața extraprofesională.
Delicat subiect. Majoritatea avem un serviciu. Pentru că aveam nevoie de bani pentru a putea trăi. Și astfel ne vindem forța de muncă. Dar cu ce preț?
Câteodată, anumite slujbe pot ocupa foarte mult timp, afectându-ți astfel viața extraprofesională. Deci cei care nu stau peste program, teoretic ar fi fericiți, nu? Nu. Jobul îți poate afecta timpul liber și printr-un program aiurea. Ca cel pe care-l am eu, de exemplu.
Dacă tu ai un program de noapte și toți prietenii tăi lucrează ziua, nu prea mai ai când să te vezi cu ei. Și astfel, pentru acel salariu îți oferi și forța de muncă și libertatea. Și sacrifici prietenii, relații, și alte activități recreativ-creative pe care le-ai putea face în timpul liber. Liber pentru că nu ești în timpul programului de muncă. În timpul celor 8 ore. Păi și? Se merită?
Știu că există acele cadrane cu oamenii care întâi au timp și n-au bani, apoi au bani și n-au timp, apoi au și timp și bani, dar chiar așa să-ți sacrifici timpul?
Lucrez de 11 luni la actualul loc de muncă și am reușit, cu greu, să-mi fac timp să mai ies cu prietenii. Am sacrificat o relație pentru a acumula ceva experiență, gândindu-mă pe termen lung, dar apoi mi-am dat seama că există lucruri mai importante decât un loc de muncă bine plătit. Acum sunt part-time pentru a putea acorda mai mult timp vieții mele din afara companiei. Finalizare de studii, ieșiri cu prietenii, cinefilie, blogging, și altele.
Trebuie să recunosc că nu-mi distribui foarte bine timpul între activități. Când am văzut clipul acesta de la TMI am zis că trebuie să merg și eu la curs să învăț ceva.
Apoi am văzut prețul și am decis să mai aștept. Dar totuși mi-a dat de gândit. Se merită să ai o carieră sau mai bine te sacrifici pentru o vocație? Pentru început serviciul e necesar, dar nu trebuiesc neglijate activitățile extraprofesionale.
Nu suntem roboți să muncim încontinuu. Și nu ar avea rost.
Am făcut eu experimentul acesta cu câteva luni în urmă, dar s-a meritat. Dormeam 5 ore pe noapte ca să pot să am timp, pe lângă serviciu, să-mi construiesc mobila din cameră. Ziua construiam, noapte mergeam la serviciu. A fost un efort care, la final a meritat.
Când pui pasiune într-o activitate, e mai ușor să depășești bariere. Însă mai greu este să-ți descoperi adevărata vocație...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu