Revolutie - to be or not to be

După cum deja știe tot poporul mapamondul până la ora asta, ieri CCR a decis invalidarea referendumului și astfel Băse a redevenit președinte. Nu o să analizez acum normalitatea acestei decizii sau faptul că dna judecător s-a antepronunțat de vreo 3 săptămâni. Ideea e că Băse a avut sfori mai groase și s-a ridicat înapoi pe scaunul de la Cotroceni. Sau poate sforile au fost la fel de groase dar au fost legate cu noduri marinărești.

Ideea e alta. E normal că toți cei care au votat pentru demitere, acum sunt nemulțumiți. Și sunt mulți. Încă există o dilemă legată de numărul exact, dar cert e că sunt mai mulți decât cei care-l vor pe pirat acolo sus. Ca să nu mă înțelegeți greșit, toată lumea îl vrea sus, doar că unii îl vor la cârmă iar majoritatea îl vrea și mai sus.. spânzurat de catarg.

Cum acum la modă sunt revoluțiile ad-hoc și 2.0, ieri, după decizie, s-a pus iar de-o revoluție ad-hoc în față la TNB. Poate-mi explică și mie cineva de ce dacă avem o Piață a Revoluției, toată lumea protestează la Piața Universității.

Ieri, am trecut pe la TNB și era mare aglomerație. Abia am avut loc să trec pe trotuar... de mașinile de televiziune care erau parcate pe 3 rânduri. N-am stat să mă uit ce televiziuni sunt, era prea cald să pierd vremea pe acolo. Era atât de cald încât unii își făceau aer cu niște steaguri mari. M-am oprit 2 secunde pentru a imortaliza momentul, doar nu ai șansa să vezi așa ceva în fiecare zi. Apoi l-am întrebat pe un jandarm dacă cei care protestează acolo sunt nou veniți sau sunt rămași de la protestele trecute. Mi-a spus să merg mai departe, că nu e protest. O fi fost vreo iluzie optică, sau vreo fata Morgana. Noroc că făcusem o poză.