Teatru - Gemenii

Ieri, de 1 martie, am mers din nou la Teatrul Masca. Mi-a plăcut că “lacătele dragostei” s-au înmulțit considerabil. Apoi am fost întâmpinat la casa de bilete cu apelativul “prieten al Teatrului Masca”.  Foarte frumos, îți schimbă total starea de spirit.

Pentru că era o zi specială, fetele erau întâmpinate la intrare cu mărțișoare.  Asta pe lângă intrarea gratuită de care au beneficiat reprezentantele sexului frumos, ca și cadou din partea Teatrului.

Piesa s-a numit “Gemenii”.  Este o commediadell'arte de Michele Modesto Casarin,  ce îl are în rolul principal de Sorin Dinculescu și care spune povestea generată într-un mic orășel de confuzia apărută între doi gemeni.

Ambasadoru' lu' pește

În această seară, navigând prin Internet ca tot omu’ secolului  XXI, era cât pe ce să-mi eșueze browserul când am dat peste o știre de la CNN.

“Știrea”, de fapt,  era un interviu pe care Pauline Chiou, reporter la CNN, îl ia ambasadorului României în Marea Britanie. Interviul se referea la scandalul recent legat de carnea de cal din burgerii englezești.

Opera la Londra

Aseară am fost la Operă.  Se juca La Boheme în Londra, la Royal Opera House.

Dacă tot am fost invitat de prietenii  cărora le mulțumesc pe această cale am zis să merg. Cum Londra e destul de departe se pierde mult timp și pe drum și cu diferența de fus orar. Așa că am luat bilete la cinema unde rula Live de la Londra. Era un fel de transmisiune directă.

Am discutat cu Mihai despre ce înseamnă tehnologia și cum în urmă cu câțiva ani nu puteai să reuneși un număr așa de mare de spectatori la un singur spectacol. Pentru că acest spectacol s-a transmis în 800 de cinematografe din 21 de țări. Eu zic că înseamnă ceva public pe care nu ai putea să-l strângi întrun singur loc.  În București, la Grand Cinema, unde am fost eu, a fost sala plină. Fără primul rând.

Timbrul de mediu

Principiul "nu aduce anul ce aduce ceasul" aici nu se aplică. Anul 2013 a adus de toate pentru toți. Iar pentru cei care nu mai voiau taxa de primă înmatriculare a adus "timbrul verde".

Da, o altă Mărie cu altă pălărie. Cred că e primul timbru de care nu sunt încântați nici măcar filateliștii.

Pe scurt, i-au schimbat numele și s-a creat din nou mare tamtam în jurul acestei taxe. Guvernanții nu și-au dat seama că de fapt problema nu stătea în nume ci în faptul că românul mai trebuie să dea niște bani în plus. Mă rog, acum, prin această formă s-a renunțat la o discriminare care se făcea. Asta doar în sensul că s-au introdus și autoturismele care au fost deja înmatriculate în România în această taxă-timbru.

Final de an - la munte

Anul se apropie de sfârșit așa că fiecare profită cum poate de clipele rămase. Așa m-am hotărât cu fratemiu să mergem o fugă pe la munte, așa de final de an.
Și am plecat noi vineri dis de dimineață ca să evităm balamucul din trafic. A fost ideea lui. O parte din grup se răzgândise așa că am rămas suficient de puțini încât să avem loc în micuța Skoda. Și pe la 9:puțin eram deja la Predeal.

Revolutie - to be or not to be

După cum deja știe tot poporul mapamondul până la ora asta, ieri CCR a decis invalidarea referendumului și astfel Băse a redevenit președinte. Nu o să analizez acum normalitatea acestei decizii sau faptul că dna judecător s-a antepronunțat de vreo 3 săptămâni. Ideea e că Băse a avut sfori mai groase și s-a ridicat înapoi pe scaunul de la Cotroceni. Sau poate sforile au fost la fel de groase dar au fost legate cu noduri marinărești.

Ideea e alta. E normal că toți cei care au votat pentru demitere, acum sunt nemulțumiți. Și sunt mulți. Încă există o dilemă legată de numărul exact, dar cert e că sunt mai mulți decât cei care-l vor pe pirat acolo sus. Ca să nu mă înțelegeți greșit, toată lumea îl vrea sus, doar că unii îl vor la cârmă iar majoritatea îl vrea și mai sus.. spânzurat de catarg.

Cum acum la modă sunt revoluțiile ad-hoc și 2.0, ieri, după decizie, s-a pus iar de-o revoluție ad-hoc în față la TNB. Poate-mi explică și mie cineva de ce dacă avem o Piață a Revoluției, toată lumea protestează la Piața Universității.

Ieri, am trecut pe la TNB și era mare aglomerație. Abia am avut loc să trec pe trotuar... de mașinile de televiziune care erau parcate pe 3 rânduri. N-am stat să mă uit ce televiziuni sunt, era prea cald să pierd vremea pe acolo. Era atât de cald încât unii își făceau aer cu niște steaguri mari. M-am oprit 2 secunde pentru a imortaliza momentul, doar nu ai șansa să vezi așa ceva în fiecare zi. Apoi l-am întrebat pe un jandarm dacă cei care protestează acolo sunt nou veniți sau sunt rămași de la protestele trecute. Mi-a spus să merg mai departe, că nu e protest. O fi fost vreo iluzie optică, sau vreo fata Morgana. Noroc că făcusem o poză.

Turism - Arena Nationala

Cu toate că s-a deschis de aproape 1 an, până azi nu am vizitat Arena Națională. Nu am avut când, nu am avut cu cine, nu am găsit un meci pașnic.

Datorită lui Emil, care a mers aproape 5 minute ieri să-mi cumpere și mie bilet, după ce tot el mi-a spus că e meci și biletul la Tribuna 2 e doar 25 lei; am fost azi la Rapid Bucuresti 1 - 0 SC Heerenveen.

Am ajuns la Arenă cu vreo 15 minute înainte de începutul meciului. Ca orice stadion care se respectă, era plin de forțe de ordine. Ziceai că e zonă de război, nu meci de fotbal. Unde nu erau jandarmi, erau gardieni privați. Până să ajung la turnicheții care îmi validau biletul, să pot intra pe stadion, a trebuit să trec prin două controale corporale. Nu prea înțeleg de ce 2, când nu prea aveai de unde să iei arme între cele 2. Primul a fost ok, la al2lea, s-a găsit un gardian să cârâie că am aparat foto. M-am uitat urât la el, i-am spus că n-am auzit nicăieri asemenea inepție și a sărit altul să-i spună că regula se aplică doar la aparate profesionale. Și m-au lăsat să trec.

Care e logica pentru care n-am voie cu un aparat profesional? E prima dată când aud așa ceva.

Day at the museum

Ieri, duminică, am mers cu 2 colegi de la serviciu la muzeu. Ei vorbeau la muncă de această ieșire și m-am gândit că puțină culturalizare nu strică niciodată.

Așa că m-am dus la muzeu. La Muzeul de aviație. De zburat n-am zburat până acum, avioanele nu mă pasionează în mod deosebit, însă îmi plac stewardesele. Mă rog, mai mult una ca restul, dar asta e altă poveste. La muzeu nu aș fi putut vedea decât, eventual, istoria lor.

Primul lucru, când am intrat în curtea muzeului, o femeie de la poartă ne-a întrebat dacă mergem la muzeu sau la biserica. Am zis că la muzeu, și mi-a răspuns că e bine, pentru că biserica era închisă. Trecem peste șocul imens reprezentat de faptul că în povești, casa Domnului este mereu deschisă, și revenim la cel de atunci: De ce ar exista o biserică în curtea unui muzeu? Colegul Costin mi-a spus că e din cauză că acel muzeu, cu totul, ar fi de fapt unitate militară.

Apoi, mi-am dat seama că muzeul avea exponate și în curte. Și m-am mirat că nu sare nimeni să-mi ia bani pe bilete. Adică dacă te duci la târgul acela de vechituri din fiecare weekend, de la Valea Cascadelor ți se cer 2lei/ pers. la intrare, iar aici nu mă întrebaseră decât dacă vreau să merg la biserica închisă. Același Costin (doar el era cu mine atunci) vine din nou cu același răspuns pertinent: E unitate militară, n-au voie să ne ia bilet.

Un articol magic

Aseară, când veneam acasă, așteptând RATBul, primesc un telefon de la al meu frate.
- Auzi, tu îl mai știi pe Paraschiv, din generală?
- Da... ce-i cu el?
- E la televizor, la Românii au Talent!
- Bravo lui.

Iar azi, m-am gândit să-l caut pe YouTube, am zis că a trecut suficient timp de la emisiune și a avut timp să pună o înregistrare. Și am găsit acest clip.



Calitatea clipului nu este extraordinară, dar e suficient să vedeți că baiatul știe magie. (Se zvonește că ar fi fost coleg cu Harry Potter)...
Dacă vreți să vedeți o demonstrație Live, îl puteți contacta, accesându-i site-ul : verdini.ro.
Felicitări și mult succes în continuare la Românii au talent!

(restul postării a dispărut ca prin magie)

A fi sau a nu fi

           Nu, nu o să vb de Hamlet-ul lui Shakespeare. Cu toate că după experiența de azi tind să cred că și el a avut o experiență asemănătoare când a scris acest pasaj. Mă rog, nu discut de Shakespeare pentru că a fost un fals. Vedeți Anonymous (2011) ca să înțelegeți.

           Înainte să încep articolul propriu zis vreau să menționez că acest articol nu este unul general și că am o profundă admirație și un mare respect pentru meseria de medic și pentru cei care o practică și am mulți prieteni medici. Dar o să vedeți mai jos că există și excepții.

             A fi sau a nu fi... medic    /    A fi sau a nu fi .... bolnav

Campanii ciudate

          Din cauza lipsei de timp am tot amânat publicarea acestui articol (și a altora). O să vedeți că pozele sunt făcute pe vremea zăpezii. (prin februarie).

           Am fost cu Emil pe la Unirii și când am ieșit din magazin am văzut mașina de poliție pe rampă.(poza 1). Și eram mirați la ce concurs se câștigă o mașină de poliție.  Apoi am văzut sloganul cu "consumă responsabil" și ne-am gândit că poate dacă bei cu măsură ( indiferent de câte ori folosești măsura respectivă), o să primești mașina.

Eurovision

După ce s-au vehiculat tot felul de zvonuri în care se spunea că anul acesta România nu mai participă la Eurovision din cauză ca TVR are probleme financiare, se pare că aceste probleme s-au remediat și vom participa și anul acesta la concurs.

Statisticile si RATB - continuare

Au trecut aproape două luni de când am făcut acea sesizare . Și, ce credeți? Azi mi s-a răspuns.

O dovadă în plus a cât de mult respectă RATB cetățeanul care le plătește salariile.
Răspunsul sună așa:

"Nr.inreg:6186/46293/06.03.2012

Stimate Domn Ciobanu Andrei Florin,

Referitor la sesizarea dumneavoastra transmisa Regiei prin intermediul postei electronice, va comunicam urmatoarele:

Pe linia 261 autobuzele circula la un interval de 45-50 minute la orele de varf.

Din analiza modulului statistic R.A.T.B., in data de 13.01.2012, nu s-au inregistrat dereglari ale intervalului de succedare, in afara celor datorate traficului general deosebit de aglomerat.

Vom continua sa monitorizam permanent cererea de transport si vom adapta parcul de vehicule al liniilor, precum si graficul de parcurs, in functie de solicitari.

Cu stima,

Serviciul Relatii Publice"

Din acest mail (da, pe mail mi s-a răspuns) yo înțeleg următoarele:
1. RATB este conștient de programul lejer pe care-l are 261.
2. Nici măcar nu s-au obosit să citească sesizarea mea, deoarece nu menționasem nimic de ziua de 13, și la anumite puncte nu mi s-a răspuns.
3. Trebuie să mă apuc să strâng semnături să fac cât mai multe solicitări în numele persoanelor care stau la mine în cartier, dacă vreau să circulăm civilizat.
4. Nu au menționat nimic de cele 90 de minute din weekend
5. Le-au trebuit aproape 2 luni să scrie 5 rânduri ( restul sunt standard). Asta dacă nu au deja răspunsuri șablon în care pun doar data la care au primit sesizarea.

Romania

         Am ajuns la concluzia ca iubesc aceasta tara. Este tara tuturor posibilitatilor. Aici se intampla de toate. Nu exista monotonie decat daca stai in casa. Dar nici atunci. Poate doar daca acea casa se afla intrun varf de munte, inconjurata de o zapada mai mare ca ea, sau cel putin suficient de mare incat sa nu ai acces la tehnologie.
        Altfel in fiecare zi vezi,  ori la tv ori live, o chestie care ti se pare prea incredibila pentru a putea fi introdusa intrun film. Chiar intrun film prost.

         In ultimele 24h am aflat ca in aceasta tara s-ar putea sa mai existe cel putin o clona a masinii tale, care sa circule linistita pe strazi, avand chiar si acte si placute de inmatriculare originale, identice cu ale tale.
         Am mai aflat ca o persoana cu o functie inalta intrun partid politic si cu oarece imagine pozitiva ( din punctul meu de vedere) se poate trezi cu gandul: "imi bag picioarele in tot ce am facut pana acum, si in imagine si in idei, ma duc la cei care au aruncat pana acum cu noroi in mine." . Si s-a facut sef la SIE.

Banc de sezon

Am primit acest banc pe mail. Chiar dacă e mai vechi, yo îl știu de cel puțin 1 an, m-am gândit că poate nu-l știu toți și oricum se încadrează în peisajul de iarnă.

Undeva în România, ninsoare abundentă, zăpadă multă pe carosabil, trafic îngreunat …
Un camion e urmat la mică distanță de un BMW X6.
BMW-ul se chinuie să depăsească acel camion, la un moment dat masina intră în depășire și când ajunge în dreptul cabinei, șoferul camionului coboară geamul și o blondă superbă, drăgălașă, și cu ochi albaștri, îi strigă șoferului din camion:
- Hei! Sunt Mirela și sunt blondă! Vezi că-ți cade marfă din camion în spate!
Șoferul nimic, se uită la ea, întoarce capul și rulează cu aceeași viteză.
Se repetă faza de câteva ori, iar la un moment dat, camionul trage pe dreapta la o parcare.
Vizibil iritată că bunele ei intenții au rămas în zadar, Mirela blonda merge direct la tip:
- Auzi, sunt Mirela și sunt blondă și de o oră tot îți spun că pierzi marfă din camion. Ești surd sau faci pe șmecherul?
- Sunt Vasile, sunt brunet, nu sunt surd, nu sunt șmecher, sunt de la Drumuri și împrăstii sare pe drum!...

Valentine's

Yep, vine din nou...
         Acea perioadă a anului când iar îi copiem pe americani și ne apucă subit dragostea. Doar că la noi e dragostea din tei, că îi avem pe Ozone. Chiar dacă sunt împraștiați. Adică trupa e împrăștiată, nu ei ca persoane. Sau poate or fi și ei dar nu știu, așa că mă abțin.
Revenind la Sf Valentin; de ce tocmai atunci îi apucă pe oameni dragostea? De ce nu e Sf Cupidon sau ceva? Just sayin'...
         Cum trăim într-o țară liberă fiecare are dreptul să facă ce vrea. Așa că dacă vreunul din voi e mai îndrăgostit și-l apucă nebunia subită și vrea să se însoare de Sfântul Valentin, poate să-și cumpere de acum verighete, poate prinde o ofertă o ofertă mai bună. Sau poate doar un inel de logodnă.
Să nu uitați apoi să vă înscrieți la concursul acela cu Milka ca să puteți zbura cu elicopterul la Predeal. Dacă vă lasă vremea :D . De acolo puteți să vă întoarceți cu trenul. Dacă chiar vrei să mergi zbori la Predeal, am yo o sugestie. E drept, e diabolică, dar îți crește mult șansele. Cumperi mai multe inele de logodnă, le înscrii pe toate în concurs, și astfel îți crești șansele. Iar apoi, după ce câștigi, te hotărăști tu cu cine te duci la Predeal, cui dai inele, etc..

Teatru

Schimbarea e bună. Știu că am mai auzit undeva replica asta, dar în urma căutărilor pe Google n-am găsit nimic la care aș vrea să fac reclamă.

Ideea e că se spune că un cinefil nu i-ar plăcea un spectacol. Scena dintr-un film fiind mult mai mare. Yo nu cred în idei preconcepute și-mi place să văd un lucru cu ochii mei înainte să îl cred (după cum bine zice dl prof Grimalschi: eu vă cred pe cuvânt, dar după ce verific). Așa că, în seara asta, fiind prin nămeții din capitala noastră mult înzăpezită iubită, am trecut pe lângă Teatrul Nottara și m-am gândit să văd dacă rulează vreun spectacol. N-am mai fost la teatru de nu mai știu când .((cred că pe la 17 ani am mers la o piesă în care juca o prietenă). În principal din lipsă de timp și de persoane cu care să fac acest lucru. Dar și din cauză că spectacolele de teatru rulează doar seara și din cauză că sunt un cinefil înfocat. Acum de când am început să lucrez nu mai am timp să merg la toate filmele, ca în vremurile bune.)

Iarna grea

Se pare că până la urmă ministrul Igaș avea dreptate, aceasta chiar va fi o iarnă foarte grea. Cel mai afectat oraș va fi Timișoara.

Ionel si Marioara la nebuni

Ionel şi Marioara erau amândoi pacienţi într-un spital de boli mintale. Într-o zi, pe când se plimbau pe lângă piscina spitalului, Ionel a sărit brusc în apă, a înotat până la fund şi a rămas acolo. Marioara a sărit repede să-l salveze. A înotat şi ea până la fund şi l-a scos pe Ionel din apă. La auzul acestei fapte eroice, asistentaşefă a ordonat ca Marioara să fie externată din spital, deoarece o consideră acum stabilă mintal. Asistenta s-a dus la Marioara să-i dea vestea şi i-a spus:
- Marioara, am o veste bună şi una rea. Vestea bună este că vei fi externată. Din moment ce ai fost capabilă să reacţionezi în mod raţional la o criză şi să salvezi viaţa unui alt pacient, am ajuns la concluzia că fapta ta dovedeşte o deplină sănătate mintală. Vestea rea e că Ionel, pacientul pe care l-ai salvat, s-a spânzurat cu cordonul de la halat în baie. Îmi pare nespus de rău, dar a murit.
La aceasta, Marioara răspunse:
- Nu s-a spânzurat. L-am pus eu acolo să se usuce...


Poate vă gândiți că n-are legătură cu vremea de afară, că e frig și nimeni nu face baie în piscină, dar vă reamintesc că e vorba de spitalul de nebuni. Nu spun care spital, nu vreau să fac reclamă. Nu spun nici dacă e de stat sau privat. Oricum, o să revin cu posturi mai legate de vremea de afară, cât de curând.

Turism Romanesc

Cum weekendul meu de săptămâna aceasta a fost compus doar dintro zi, m-am hotărât să profit din plin de ea. Așa că, azinoapte azidimineață când am venit de la serviciu mi-am făcut niște mici pregătiri să dau o fugă până la munte, să văd dacă și acolo zăpada e la fel de albă. Și așa, după 8h jum de muncă, am dormit 2h jum și apoi, la 5:25 m-am trezit, ca să ajung la gară să prind trenul de ora 6:27. Personal Regio, că așa a vrut al meu frate, având în vedere că inter-regio ajunge cu numai o oră mai devreme și costă de 3+ ori mai mult ( 28 în loc de 8,5 ( RON) ).
Și a venit vremea îmbarcării. Trenul acesta nu mai semăna deloc cu personalul de altă dată. Poate nu am mai circulat yo de mult cu trenul, dar am fost impresionat plăcut. Adică acesta e cel mai ieftin tren cu care poți circula. Nu te aștepți la condiții. Dar acesta era un tren european. Modern, curat, cald. Și foarte silențios, nu se mai auzea sunetul acela specific de tren. Era ca un autocar. Nu-mi venea să cred că CFR-ul nostru a ajuns la asemenea standarde. Felicitări CFR!
La 9:44 (conform orarului CFR, eram prea obosit ca să notez exact ora, dar oricum, trenul a ajuns bine) am debarcat în Predeal. Stațiune românească ce nu necesită prezentare (pentru cei ce nu știu, e un fel de Vălenii de Munte, dar PE MUNTE ). Am ales Predeal (de fapt, tot fratemiu a ales) pentru că este stațiunea cu gara situată cel mai aproape de pârtie. La centrele de închirieri, tarifele erau cam așa:
30lei - Snowboard;
25lei - Ski-uri
10lei - Sanie.
Tarifele sunt PE ZI.
Snowboardul și skiurile se livrau  cu încălțările aferente.

Pe pârtie, am fost din nou surprins să văd că sunt "asaltat" de promoteri. Și în timp ce urcam, să am de unde să cobor (că d-aia urcă lumea pe deal, nu?),  am primit biscuiți Tuc și Belvita Start, iar mai sus am primit ceai cald de la Cappy (de fapt era un fel de vin fiert care în loc de vin avea suc de mere).
Suficiente bunătăți cât să-ți țină de foame. Dar m-am hotărât să mănânc și ceva mai serios și am fost la restaurantul Fulg de Nea. NU vă duceți acolo. Prima lucru care nu mi-a plăcut aici a fost că te obligă (dacă vrei să servești ceva de la ei) să-ți duci echipamentul la garderoba lor, lucru pentru care te și taxează. Servirea lasă de dorit, iar mâncarea este jalnică. Prețurile nu sunt nici ele prea prietenoase ca să justifice aceste lucruri.

Mai târziu, după ce m-am săturat de snowboarding m-am hotărât să mă plimb prin oraș puțin. Și  când am ajuns aprope de capătul orașului (de fapt mă plictisisem să tot merg) am văzut un restaurant. Și am zis să intru să beau un vin fiert. Dar uitându-mă la meniu am observat că nu era unul plin de prețuri piperate. Așa că am și comandat un Bulz, care a fost genial.
Atașez meniul restaurantului pe care îl recomand cu încredere și cu multă plăcere.

Pe scurt: plimbare București - Predeal - București = 15lei (pt studenți)... mai puțin decât taxiul meu zilnic către casă  :)

Romania - Land of choice