Am scris pe celălalt blog un articol despre lego și m-a apucat nostalgia. Știți cum e, o secundă te gândești la un lucru și parcă retrăiești clipe parcă de mult uitate.
Pe mine, jucatul de jocuri puzzle mă face să mă simt tânăr din nou. Nu că aș fi prea bătrân, dar parcă sunt din nou un copil înconjurat de jucării, fără grija zilei de mâine, fără responsabilități, fără permis de conducere, fără blog… și uite așa visul se transformă în coșmar și mă trezesc la realitate J.
