Aproape 2 luni de Pungesti

Nu am vrut să abordez subiectul acesta, dar din moment ce oamenii tot protestează la Pungești (din 16 octombrie), consider că merită un pic de expunere online. Plus că nu vreau să considere cineva că doar pentru că scrie andrew la numele blogului sunt de partea americanilor.

Am spus-o și o mai spun. Mie îmi place natura. Nealterată. Ăsta ar fi principalul motiv pentru care sunt împotriva exploatărilor, atât la Pungești cât și la Roșia Montană.  Decât să distrugem mediul, mai bine limităm consumul de resurse. Dezvoltare durabilă.

Bine, există tot felul de povești conform cărora exploatările sunt sigure, totul e frumos și o să avem resurse mai ieftine și locuri de muncă și toată lumea o să trăiască fericită până la adânci bătrâneți. Păi și dacă poveștile astea ar fi adevărate, de unde au apărut zvonurile negative? De ce există dovezi ale distrugerii mediului de către marile corporații de tipul Chevron?

Simplul fapt că un șef de stat a început o campanie de conștientizare a efectelor negative ale exploatării făcute de Chevron ar trebui să ne dea de gândit. Măcar aleșii ar trebui să se gândească la faptul că viitorul urmașilor lor ar putea fi afectat serios de o exploatare pe care ei eu au permis-o doar pentru că au fost încântați de suma aparent frumoasă pe care au primit-o de la compania americană. N-o fi Rafael Coreea, președintele Ecuadorului chiar atât de inconștient încât să lanseze acuzații nefondate la adresa unei multinaționale de talia Chevron. E clar că știe ce vorbește. E trist că a trebuit să polueze țara pentru a realiza că exploatarea are un caracter nociv.

Dar noi putem învăța din greșelile altora fără a simți pe pielea noastră daunele. Avem nevoie de o firmă de consultanță mediu care să iasă și să spună: cei care au făcut studiul inițial sunt plătiți de Chevron, exploatarea e periculoasă. Și dacă aceste vorbe vor fi susținute de un studiu făcut de experți și mediatizate, mi-e greu să cred că vom mai asista la aceste “lupte de stradă”.  La momentul actual eu am senzația că văd un fel de ecranizare a vorbei: “când doi se ceartă, al treilea câștigă”. Localnicii se luptă cu jandarmii, iar americanii își bat joc de natura noastră.

Chiar așa de rău intenționați să fie aleșii noștri? Sau e vorba de prea mult “cașcaval”? Se merită să ne batem între noi pentru profitul altora?